THE HUNTER OF SOULS
Moartea e singura matrice care conteaza. Moartea stabileste modelul vietii. The Reaper is Grim.
duminică, 12 ianuarie 2020
vineri, 10 ianuarie 2020
miercuri, 8 ianuarie 2020
Din Scrisorile Reginei Negre
Nu exista trei femei in mine. Mama, sotia si regina. Exista masti pe care le poarta o boieroaica, intr-un tinut cucerit. Nu exista doar supunere sau doar sfidare, ci o cutie neagra care se deschide uneori in cel mai surprinzator mod, spre cele mai surprinzatoare idei. Si exista amintirile... Noaptea cand i-am cunoscut. Noaptea cand m-am aratat. Noaptea cand am inceput, fara sa stiu, sa negociez cu tronul. Noaptea cand mi-am pierdut curajul si noaptea cand am ucis. Zilele ce le-au urmat. Si, mai ales, intelegerea faptului ca nu poti ocroti sinucigasii, dupa cum nu poti ierta carnea. Nu poti fi decat ceea ce ai dorit sa fii, dar nu toate dorintele au fost din izvoarele tale.
Regina Neagra
P.S. Desigur, ii iubesc.
Regina Neagra
P.S. Desigur, ii iubesc.
marți, 7 ianuarie 2020
Un duce si-o ducesa
Peste-o Luna s-au privit
Un duce si-o ducesa
Un Soare au multumit.
Un duce si-o ducesa
Intr-un balansoar s-au dat
Un duce si-o ducesa
Un amor au asezat.
Un duce si-o ducesa
La o poarta au privit
Ei, o fi a noua
Ducele-a grait.
Ducesa, fata rea
Totusi buna uneori, se zice
Pe degete le-a numarat
Ce zici, tu? A zecea
Ea pe dat-a comentat.
Un rege, ascuns in Umbre
Pe Model cam suparat
Auzit-a toate astea
Si din corn iar a sunat.
Duci diversi
Si conti de bine
Un alt Bal au anulat
Vezi, a zis din nou cel duce
Masca nu ne-a chiar pradat.
(Ritul portilor)
Peste-o Luna s-au privit
Un duce si-o ducesa
Un Soare au multumit.
Un duce si-o ducesa
Intr-un balansoar s-au dat
Un duce si-o ducesa
Un amor au asezat.
Un duce si-o ducesa
La o poarta au privit
Ei, o fi a noua
Ducele-a grait.
Ducesa, fata rea
Totusi buna uneori, se zice
Pe degete le-a numarat
Ce zici, tu? A zecea
Ea pe dat-a comentat.
Un rege, ascuns in Umbre
Pe Model cam suparat
Auzit-a toate astea
Si din corn iar a sunat.
Duci diversi
Si conti de bine
Un alt Bal au anulat
Vezi, a zis din nou cel duce
Masca nu ne-a chiar pradat.
(Ritul portilor)
luni, 6 ianuarie 2020
sâmbătă, 4 ianuarie 2020
King of Spades, come to me
King of Spades
Come to me
King of Spades
Come to knee
King of Wands
Come to me
King of Wands
Come to be
King of Cups
Come to me
King of Cups
Come to see
King of Coins
Come to me
King of Coins
Come to the.
Kings of Winds
Come to me
King of Winds
Come to flee
Kings of Roses
Come to me
King of Roses
Come to not agree.
Knights of M
Come to me
Knights of M
I am the B.
Prima Regina Amber Ritual of Circle
Come to me
King of Spades
Come to knee
King of Wands
Come to me
King of Wands
Come to be
King of Cups
Come to me
King of Cups
Come to see
King of Coins
Come to me
King of Coins
Come to the.
Kings of Winds
Come to me
King of Winds
Come to flee
Kings of Roses
Come to me
King of Roses
Come to not agree.
Knights of M
Come to me
Knights of M
I am the B.
Prima Regina Amber Ritual of Circle
joi, 2 ianuarie 2020
Cum ar fi trebuit sa se termine Ozz (5)
- Eu nu sunt Torquemada, dar slujesc aliantei, a spus Lordul Julien. Ingenuncheati, amandoi.
Am coborat amandoi intr-un genunchi.
- Jurati sa respectati spiritul cartii ce v-a fost data?
- Juram, mylord.
A scos dintr-un sertat al noptierei un sac negru si din el o carte. XIII. Yule. A privit-o lung, apoi pe noi, alternativ.
- V-a placut sexul? a intrebat.
- Da, am spus mustacind,
- Da, a repetat dupa o scurta pauza Cristina.
A mai scos o carte. XV. Diavolul.
- Ce sa fac eu cu asa o carte? s-a intrebat.
- O librarie, am zis. Erotica.
A izbucnit in ras.
- Poate lumea e o librarie. Si unii considera orice carte un act de credinta. Tu, Cristina?
- Nu, lordul meu.
- Vom verifica asta. Diavolul e mai batran ca mine. Stiu ca faci magie neagra, desi in viata ti s-a interzis. Cine vei fi?
- Sfinxul.
Eu nu stiam ce sa zic. Totul ar fi trebuit sa fie doar despre mine. Ochii lordului au devenit galbeni.
- Vom incepe procedurile. Veti lucra impreuna. Deocamdata, ajunge. Du-te la ea acasa. Deocamdata, vi se interzice sa discutati despre bilet. Va va gasi Masca Venetiana.
Ne-a lasat pe piele semnul juramantului. Am iesit din camera, putin clatinat in sfidarea mea.
Am coborat amandoi intr-un genunchi.
- Jurati sa respectati spiritul cartii ce v-a fost data?
- Juram, mylord.
A scos dintr-un sertat al noptierei un sac negru si din el o carte. XIII. Yule. A privit-o lung, apoi pe noi, alternativ.
- V-a placut sexul? a intrebat.
- Da, am spus mustacind,
- Da, a repetat dupa o scurta pauza Cristina.
A mai scos o carte. XV. Diavolul.
- Ce sa fac eu cu asa o carte? s-a intrebat.
- O librarie, am zis. Erotica.
A izbucnit in ras.
- Poate lumea e o librarie. Si unii considera orice carte un act de credinta. Tu, Cristina?
- Nu, lordul meu.
- Vom verifica asta. Diavolul e mai batran ca mine. Stiu ca faci magie neagra, desi in viata ti s-a interzis. Cine vei fi?
- Sfinxul.
Eu nu stiam ce sa zic. Totul ar fi trebuit sa fie doar despre mine. Ochii lordului au devenit galbeni.
- Vom incepe procedurile. Veti lucra impreuna. Deocamdata, ajunge. Du-te la ea acasa. Deocamdata, vi se interzice sa discutati despre bilet. Va va gasi Masca Venetiana.
Ne-a lasat pe piele semnul juramantului. Am iesit din camera, putin clatinat in sfidarea mea.
luni, 30 decembrie 2019
Cum ar fi trebuit sa se termine Ozz (4)
Oare ar fi trebuit sa fie inceputul sau sfarsitul?
- Daca tu ai vorbit acum, Cristina, stii deja cum platesti. Dar nu aici, nu acum. Dincolo de mine sunt urechi care asculta, sabii care asteapta. H.L.
- Mylord?
- Ti-am permis unele sfidari. Au fost pedepsite dincolo cu brutalitate si riscuri majore. Aici, poate, ti se pareau umilinte, dar e doar prima fata a unui rit mai batran ca lumea asta.
- Si a doua fata, mylord, a intervenit Cristina, e mai batrana ca orice lume. E fata padurii ce inca poate fi vazuta in icoanele negre de aici.
Simteam ca se schimba ceva, ceva major. O tornada era pe punctul sa imi schimbe existenta, mai mult decat tot ce ravasise Ozzul. Lordul Julien si-a turnat niste cafea din termosul de pe noptiera si a continuat.
- Venirea mea aici e legata de o revolta ceremoniala. Singurul lucru pe care Marele Maestru nu-l permite decat cand toate rasele sunt in pericol. Chiar si Nobila Rasa. Contele Dracula a fost acuzat deja. Eu ar fi trebuit sa-l judec. Si am refuzat. Dar Cristina e... Volturi.
Facuse o pauza ciudata. Auzisem despre Volturi.
- Domnule, a spus Cristina, noi am dorit sa fim auziti, nu sa starnim un razboi. Si tot ce putea fi facut a fost facut.
A intrerupt-o cu o palma rasunatoare.
- Talentul tau nu scuza orice, Cristina. Tu ai incurajat biletul!
Ce naiba? Care era legatura mea cu fata asta? Am inchis ochii pentru o clipa, respirand adanc. Si un corb a croncanit langa un copac. Arthur, a spus.
Cristina nu si-a cerut scuze. Oricum, zicala familiei Dracula era "Eu nu uit si nu iert". Totusi, replica ei parea un mizilic pe langa ce facusem eu. Si ma intrebam, brusc, de ce riscasem atat. Mi-am amintit replicile acelea, loviturile si mangaierile lordului. Da, multe tarfe erau nebune ori de durere, ori din dragoste. Multe il vedeau pe cel care le lua pentru o noapte sau un an ca pe un inger sau un diavol. Dar niciuna nu mai vorbise de rituri si icoane negre. Si ochii nostri s-au intalnit. Morgana, a spus corbul. Si mi-am amintit ce pastram in mine de la nastere, mesajul pentru care se declansase pretul acela.
- Propunere de armistitiu respinsa, am soptit.
Ochii Lordului Julien s-au ingustat, au devenit aproape orientali.
- Ce ai vazut, Cristina? Nu-mi ataci garzile fara motiv. Nu esti o catea, ca Veronica.
- Am vazut Asasinul venind dupa noi, desi ne-am facut datoria. Doar pentru ca nu am ingenuncheat la o femeie nebuna. O femeie care se distra cu vietile noastre, cu amintirile noastre. Care credea ca realitatea e un serial. Care avea sa arda, cu toti ai ei, de la un singur chibrit.
- Tu ai transformat viata lui H.L. intr-un roman.
L-a privit foarte intens si respiratia i s-a precipitat usor.
- Eu? Poate am scris ceva, intr-un Craciun. Cu o pana neagra.
Nu stiam despre ce roman era vorba, dar vazusem ce faceau Nosferatu cu amintirile altor garzi cand se schimba tura. Totusi, nu avea legatura cu Vaticanul. Sau avea?
(Va urma)
- Daca tu ai vorbit acum, Cristina, stii deja cum platesti. Dar nu aici, nu acum. Dincolo de mine sunt urechi care asculta, sabii care asteapta. H.L.
- Mylord?
- Ti-am permis unele sfidari. Au fost pedepsite dincolo cu brutalitate si riscuri majore. Aici, poate, ti se pareau umilinte, dar e doar prima fata a unui rit mai batran ca lumea asta.
- Si a doua fata, mylord, a intervenit Cristina, e mai batrana ca orice lume. E fata padurii ce inca poate fi vazuta in icoanele negre de aici.
Simteam ca se schimba ceva, ceva major. O tornada era pe punctul sa imi schimbe existenta, mai mult decat tot ce ravasise Ozzul. Lordul Julien si-a turnat niste cafea din termosul de pe noptiera si a continuat.
- Venirea mea aici e legata de o revolta ceremoniala. Singurul lucru pe care Marele Maestru nu-l permite decat cand toate rasele sunt in pericol. Chiar si Nobila Rasa. Contele Dracula a fost acuzat deja. Eu ar fi trebuit sa-l judec. Si am refuzat. Dar Cristina e... Volturi.
Facuse o pauza ciudata. Auzisem despre Volturi.
- Domnule, a spus Cristina, noi am dorit sa fim auziti, nu sa starnim un razboi. Si tot ce putea fi facut a fost facut.
A intrerupt-o cu o palma rasunatoare.
- Talentul tau nu scuza orice, Cristina. Tu ai incurajat biletul!
Ce naiba? Care era legatura mea cu fata asta? Am inchis ochii pentru o clipa, respirand adanc. Si un corb a croncanit langa un copac. Arthur, a spus.
Cristina nu si-a cerut scuze. Oricum, zicala familiei Dracula era "Eu nu uit si nu iert". Totusi, replica ei parea un mizilic pe langa ce facusem eu. Si ma intrebam, brusc, de ce riscasem atat. Mi-am amintit replicile acelea, loviturile si mangaierile lordului. Da, multe tarfe erau nebune ori de durere, ori din dragoste. Multe il vedeau pe cel care le lua pentru o noapte sau un an ca pe un inger sau un diavol. Dar niciuna nu mai vorbise de rituri si icoane negre. Si ochii nostri s-au intalnit. Morgana, a spus corbul. Si mi-am amintit ce pastram in mine de la nastere, mesajul pentru care se declansase pretul acela.
- Propunere de armistitiu respinsa, am soptit.
Ochii Lordului Julien s-au ingustat, au devenit aproape orientali.
- Ce ai vazut, Cristina? Nu-mi ataci garzile fara motiv. Nu esti o catea, ca Veronica.
- Am vazut Asasinul venind dupa noi, desi ne-am facut datoria. Doar pentru ca nu am ingenuncheat la o femeie nebuna. O femeie care se distra cu vietile noastre, cu amintirile noastre. Care credea ca realitatea e un serial. Care avea sa arda, cu toti ai ei, de la un singur chibrit.
- Tu ai transformat viata lui H.L. intr-un roman.
L-a privit foarte intens si respiratia i s-a precipitat usor.
- Eu? Poate am scris ceva, intr-un Craciun. Cu o pana neagra.
Nu stiam despre ce roman era vorba, dar vazusem ce faceau Nosferatu cu amintirile altor garzi cand se schimba tura. Totusi, nu avea legatura cu Vaticanul. Sau avea?
(Va urma)
duminică, 29 decembrie 2019
Cum ar fi trebuit sa se termine Ozz (3)
Samuel a iesit. Cristina a ramas.
- Vino langa noi, draga, a zis Lordul Julien. Te vom dezbara de complexe.
L-a fixat, vag ranita, si si-a scos hainele. Lordul Julien a facut semn spre partea patului unde statea el.
- Chiar e nevoie de asta, domnule? am zis.
M-a pocnit peste fata. Cristina a venit in pat. Eram si furios, si excitat.
- Daca te intrebi, fute-o! a zis Lordul Julien. E noua ta prietena.
- Nu sunt doar o papusica, a murmurat Cristina.
Lordul a suras.
- Ce romantic! Vom vedea. Acum treci la treaba.
Si mi-a cuprins sexul cu gura. Nu prea se pricepea. Se vedea ca nu era curva. Mana lordului a inceput sa-i mangaie sanii si gatul. Caldura ne-a cuprins pe amandoi. Am ejaculat foarte repede.
- Acum, la mine, draga, a zis lordul. Tu mai dezmiarda-i pizda.
Parea oarecum scarbita de sperma. Am inceput s-o mangai si am auzit un geamat venit din mintea ei, un amestec de placere si durere.
Intra, a soptit.
Si am intrat. Ne-am miscat o vreme in tandem, eu prins intr-o jumatate de amintire, ea prinsa intr-un gand numai al ei. Iar Lordul Julien... Era exact ce cerusem sa nu mi se faca. Exact ce nu mai puteam acum refuza. Si cand s-a terminat, cand am strigat amandoi, eram prinsi.
- Imi veti jura amandoi.
- Pentru?
Vocea mea, ceva mai groasa.
- Pentru ca sunteti amandoi morti, a zis ofuscat lordul.
- Si domnia ta, a murmurat Cristina. Vanatoarea continua.
Furia lui aproape ne-a incinerat pe amandoi. Probabil, asa se nasteau fanteziile biblice.
- Foarte bine. Cine a stat in patul meu si la masa mea, nu are secrete fata de mine.
Era un juramant ciudat, dar cumva simteam ca era mai riscant pentru Lordul Julien decat pentru noi.
- Ce spuneai ca mai esti, papusico?
Ce suras!
- Masca Venetiana.
- Ce culoare?
- Galbena.
Brusc, amintiri ciudate m-au potopit. Un juramant de credinta nestramutata. Un cap de leu. Un cantec, repetandu-se obsesiv. Un cutit insangerat. Lordul Julien s-a ridicat in sezut, total impasibil.
- Va fi greu, domnule, a repetat Cristina ceea ce eu facusem greseala sa spun altadata.
Ne-a privit cu aceeasi atentie cu care te uiti la finalul unei curse la care n-ai pariat.
- Imbracati-va.
L-am ascultat.
- E nevoie de o singura voce critica in curtea mea.
(Va urma)
- Vino langa noi, draga, a zis Lordul Julien. Te vom dezbara de complexe.
L-a fixat, vag ranita, si si-a scos hainele. Lordul Julien a facut semn spre partea patului unde statea el.
- Chiar e nevoie de asta, domnule? am zis.
M-a pocnit peste fata. Cristina a venit in pat. Eram si furios, si excitat.
- Daca te intrebi, fute-o! a zis Lordul Julien. E noua ta prietena.
- Nu sunt doar o papusica, a murmurat Cristina.
Lordul a suras.
- Ce romantic! Vom vedea. Acum treci la treaba.
Si mi-a cuprins sexul cu gura. Nu prea se pricepea. Se vedea ca nu era curva. Mana lordului a inceput sa-i mangaie sanii si gatul. Caldura ne-a cuprins pe amandoi. Am ejaculat foarte repede.
- Acum, la mine, draga, a zis lordul. Tu mai dezmiarda-i pizda.
Parea oarecum scarbita de sperma. Am inceput s-o mangai si am auzit un geamat venit din mintea ei, un amestec de placere si durere.
Intra, a soptit.
Si am intrat. Ne-am miscat o vreme in tandem, eu prins intr-o jumatate de amintire, ea prinsa intr-un gand numai al ei. Iar Lordul Julien... Era exact ce cerusem sa nu mi se faca. Exact ce nu mai puteam acum refuza. Si cand s-a terminat, cand am strigat amandoi, eram prinsi.
- Imi veti jura amandoi.
- Pentru?
Vocea mea, ceva mai groasa.
- Pentru ca sunteti amandoi morti, a zis ofuscat lordul.
- Si domnia ta, a murmurat Cristina. Vanatoarea continua.
Furia lui aproape ne-a incinerat pe amandoi. Probabil, asa se nasteau fanteziile biblice.
- Foarte bine. Cine a stat in patul meu si la masa mea, nu are secrete fata de mine.
Era un juramant ciudat, dar cumva simteam ca era mai riscant pentru Lordul Julien decat pentru noi.
- Ce spuneai ca mai esti, papusico?
Ce suras!
- Masca Venetiana.
- Ce culoare?
- Galbena.
Brusc, amintiri ciudate m-au potopit. Un juramant de credinta nestramutata. Un cap de leu. Un cantec, repetandu-se obsesiv. Un cutit insangerat. Lordul Julien s-a ridicat in sezut, total impasibil.
- Va fi greu, domnule, a repetat Cristina ceea ce eu facusem greseala sa spun altadata.
Ne-a privit cu aceeasi atentie cu care te uiti la finalul unei curse la care n-ai pariat.
- Imbracati-va.
L-am ascultat.
- E nevoie de o singura voce critica in curtea mea.
(Va urma)
sâmbătă, 28 decembrie 2019
Cum ar fi trebuit sa se termine Ozz (2)
Imediat ce am intrat, i-am simtit dorinta. Intensa, cu un mic suras parsiv.
- Dezbraca-te, H.L. Te vreau.
Nu m-as fi putut impotrivi. Eram erect si foarte dornic. Camera avea un pat dublu. Mi-am scos hainele incet. Ma privea foarte serios. Se schimbase, simteam. Era si mai aspru. Nu prea stiam cum sa procedez. Nu mai facusem sex cu un barbat.
- Asaza-te cu fata in jos si asteapta. E pedeapsa pentru ce ai scris.
Si pedeapsa lui, ca ma lasase sa o fac. Nu ma gandisem vreodata ca ar raspunde in fata cuiva.
L-am ascultat. Auzeam fosnetul hainelor lui si ma gandeam de cate ori adusesem oaspeti la curvulite, sa bea si sa fute, si de cate ori le supravegheasem la cumparaturi. Cum le auzisem gemand de durere sau spaima. Cum le vazusem cumparand esarfe, sa ascunda vanataile. La cele cateva...
S-a urcat peste mine fara preludiu. Mi-a tras cateva palme peste dos si m-am desfacut, extrem de dureros. Totusi, penisul lui era peste mine, nu inauntru. Mi-am infipt dintii in perna sa nu tip. I-am simtit buzele pe gat si acea placere a reizbucnit. A sarutat, a muscat, a impins. Eram din nou al lui. Nu mi-am dat seama cat a durat. S-a ridicat de pe mine, fara sa termine, cand s-a auzit o bataie in usa.
- Intra, a spus, acoperindu-se cu patura.
A intrat Samuel cu o femeie in blugi. Era mica de statura, tunsa scurt, cu ochelari, de o varsta nedefinibila.
- Mylord, a zis Samuel, ea e Cristina.
Eu paream o cantitate neglijabila pentru Samuel, iar Cristina s-a uitat cu vag interes la penisul meu care se vedea din profil. Lordul Julien monopolizase patura.
- Care e mesajul? a intrebat lordul.
- Cei cinci dragoni sunt in case. Dragonii sunt rosu, verde, albastru, negru si necunoscut, metamorf.
L-am simtit tresarind. Apoi a suras vag dispretuitor.
- Iti place ce vezi, Cristina?
Femeia s-a tulburat putin.
- Oarecum, domnule.
Lordul Julien s-a incruntat. Nu era obisnuit cu astfel de raspunsuri. Oare cine era femeia aceea? Localnica. Muscata brutal de gat, dar privindu-l in ochi.
- Oarecum, a repetat. De ce?
- Fiindca e o chestiune intima, domnule. Erotismul.
Se inrosise in obraji. Trimitea o unde erotica si spre ea.
- Esti liber azi, Samuel.
- Multumesc, mylord.
(Va urma)
- Dezbraca-te, H.L. Te vreau.
Nu m-as fi putut impotrivi. Eram erect si foarte dornic. Camera avea un pat dublu. Mi-am scos hainele incet. Ma privea foarte serios. Se schimbase, simteam. Era si mai aspru. Nu prea stiam cum sa procedez. Nu mai facusem sex cu un barbat.
- Asaza-te cu fata in jos si asteapta. E pedeapsa pentru ce ai scris.
Si pedeapsa lui, ca ma lasase sa o fac. Nu ma gandisem vreodata ca ar raspunde in fata cuiva.
L-am ascultat. Auzeam fosnetul hainelor lui si ma gandeam de cate ori adusesem oaspeti la curvulite, sa bea si sa fute, si de cate ori le supravegheasem la cumparaturi. Cum le auzisem gemand de durere sau spaima. Cum le vazusem cumparand esarfe, sa ascunda vanataile. La cele cateva...
S-a urcat peste mine fara preludiu. Mi-a tras cateva palme peste dos si m-am desfacut, extrem de dureros. Totusi, penisul lui era peste mine, nu inauntru. Mi-am infipt dintii in perna sa nu tip. I-am simtit buzele pe gat si acea placere a reizbucnit. A sarutat, a muscat, a impins. Eram din nou al lui. Nu mi-am dat seama cat a durat. S-a ridicat de pe mine, fara sa termine, cand s-a auzit o bataie in usa.
- Intra, a spus, acoperindu-se cu patura.
A intrat Samuel cu o femeie in blugi. Era mica de statura, tunsa scurt, cu ochelari, de o varsta nedefinibila.
- Mylord, a zis Samuel, ea e Cristina.
Eu paream o cantitate neglijabila pentru Samuel, iar Cristina s-a uitat cu vag interes la penisul meu care se vedea din profil. Lordul Julien monopolizase patura.
- Care e mesajul? a intrebat lordul.
- Cei cinci dragoni sunt in case. Dragonii sunt rosu, verde, albastru, negru si necunoscut, metamorf.
L-am simtit tresarind. Apoi a suras vag dispretuitor.
- Iti place ce vezi, Cristina?
Femeia s-a tulburat putin.
- Oarecum, domnule.
Lordul Julien s-a incruntat. Nu era obisnuit cu astfel de raspunsuri. Oare cine era femeia aceea? Localnica. Muscata brutal de gat, dar privindu-l in ochi.
- Oarecum, a repetat. De ce?
- Fiindca e o chestiune intima, domnule. Erotismul.
Se inrosise in obraji. Trimitea o unde erotica si spre ea.
- Esti liber azi, Samuel.
- Multumesc, mylord.
(Va urma)
vineri, 27 decembrie 2019
Cum ar fi trebuit sa se termine 'Ozz"
Va mancati unul pe altul sau crapati de foame, nimanui nu-i pasa de voi
Am recitit mesajul. L-am rulat ca pe o foita de tigara, l-am invartit pe un lemn, l-am legat cu ata neagra. Am pus pe el o boaba de lemn. Era un mesaj de asasin. Ma exprima in totalitate. Era semnat corect.
Un Bastard.
Ei ma stiau ca H.L. Eu ii servisem corect doar cateva zile. Libertatea oferita de ei fusese doar o minciuna poleita cu cacat. Imi pastrau amintirile. Banuiam ce-mi puteau face. Nu-mi pasa. Voiam, in fine, sa lovesc si eu unde ii durea. In concubinele lor. Cele care le stiau secretele, dorintele, slabiciunile, pacatele, razboaiele, caderile. Daca supravietuiam inmanarii mesajului. Eu si portile lor. Ultimii ani ma invatasera multe. Aveam un instrument nou. Poate ma ajuta, poate nu. Imi indulcise umilinta, singuratea, durerea de a fi pajul unor schizofrenici. Toate dictate de refuzul de a plati pretul monstruos al unei aliante crestine. Numai cand auzeam cuvantul si-mi venea sa scuip.
Am terminat cafeaua si am privit din nou atuul prin care fusesem chemat. 6 de Pamant. O femeie si un barbat, ingenuncheati, la mila Seniorului, cerand bani si dreptate. Ea in galben. El in albastru. Nu vedeam de ce as fi cersit. Nu credeam ca as fi primit. Nu-mi iubeam tatal, pe Vlad Dracul.
Am pus mesajul in buzunar. Am vrut sa ma ridic de la masa, m-am razgandit, am mai scos o carte. O femeie pregatind un tsunami. A venit si un nume. Cristina. Foarte familiar, sentimentul atingerii ei.
Biletul l-am lasat pe un altar public, cu tot spectacolul necesar. Era si stropit cu sange, si legat cu o pana alba, si adus cu aerul cuiva care vrea sa sparga portile castelului. Ma asteptam sa ma impuste cineva in cap, dar au preferat sa-mi treaca prin fata o tarfa obraznica.
Un paznic s-a apropiat de mine si mi-a facut un semn discret.
- Lordul Julien te asteapta in gradina palatului.
Gradina cobora in trepte de la un muzeu destul de impresionant pentru mine, americanul. Inca ma obisnuiam cu tara asta in desirare, Romania, si cu orasul asta de granita in care timpul curgea prea greu. Aici femeile nu veneau pentru un nou inceput, ci pentru o executie. Nimeni dintre barbati nu avea imunitate la durere decat pentru un timp limitat. L-am gasit pe Lordul Julien la fantana, hranind niste porumbei cu bucati de covrig. Am plecat fruntea.
- Lordul meu.
- H.L. Mi-au zis ca te descurci bine.
Nu se simtea vreo multumire in glasul lui. Am tacut si eu.
- M-am stabilit aici, deschid o curte Volturi. Te iau din nou.
Sa fi venit si Bishop? Cel mai mare secret al Americii. Indiferent daca venise sau nu, acum puteam sa mint politicos.
- Multumesc, lordul meu. Cum pot servi?
A suras subtire.
- Hai sa te vedem. Vino cu mine.
Ne-am dus la un hotel din apropiere. Ii ziceau Eden si arata extrem de gaunos-luxos. Am urcat impreuna intr-o camera de la etajul I.
(Va urma)
Am recitit mesajul. L-am rulat ca pe o foita de tigara, l-am invartit pe un lemn, l-am legat cu ata neagra. Am pus pe el o boaba de lemn. Era un mesaj de asasin. Ma exprima in totalitate. Era semnat corect.
Un Bastard.
Ei ma stiau ca H.L. Eu ii servisem corect doar cateva zile. Libertatea oferita de ei fusese doar o minciuna poleita cu cacat. Imi pastrau amintirile. Banuiam ce-mi puteau face. Nu-mi pasa. Voiam, in fine, sa lovesc si eu unde ii durea. In concubinele lor. Cele care le stiau secretele, dorintele, slabiciunile, pacatele, razboaiele, caderile. Daca supravietuiam inmanarii mesajului. Eu si portile lor. Ultimii ani ma invatasera multe. Aveam un instrument nou. Poate ma ajuta, poate nu. Imi indulcise umilinta, singuratea, durerea de a fi pajul unor schizofrenici. Toate dictate de refuzul de a plati pretul monstruos al unei aliante crestine. Numai cand auzeam cuvantul si-mi venea sa scuip.
Am terminat cafeaua si am privit din nou atuul prin care fusesem chemat. 6 de Pamant. O femeie si un barbat, ingenuncheati, la mila Seniorului, cerand bani si dreptate. Ea in galben. El in albastru. Nu vedeam de ce as fi cersit. Nu credeam ca as fi primit. Nu-mi iubeam tatal, pe Vlad Dracul.
Am pus mesajul in buzunar. Am vrut sa ma ridic de la masa, m-am razgandit, am mai scos o carte. O femeie pregatind un tsunami. A venit si un nume. Cristina. Foarte familiar, sentimentul atingerii ei.
Biletul l-am lasat pe un altar public, cu tot spectacolul necesar. Era si stropit cu sange, si legat cu o pana alba, si adus cu aerul cuiva care vrea sa sparga portile castelului. Ma asteptam sa ma impuste cineva in cap, dar au preferat sa-mi treaca prin fata o tarfa obraznica.
Un paznic s-a apropiat de mine si mi-a facut un semn discret.
- Lordul Julien te asteapta in gradina palatului.
Gradina cobora in trepte de la un muzeu destul de impresionant pentru mine, americanul. Inca ma obisnuiam cu tara asta in desirare, Romania, si cu orasul asta de granita in care timpul curgea prea greu. Aici femeile nu veneau pentru un nou inceput, ci pentru o executie. Nimeni dintre barbati nu avea imunitate la durere decat pentru un timp limitat. L-am gasit pe Lordul Julien la fantana, hranind niste porumbei cu bucati de covrig. Am plecat fruntea.
- Lordul meu.
- H.L. Mi-au zis ca te descurci bine.
Nu se simtea vreo multumire in glasul lui. Am tacut si eu.
- M-am stabilit aici, deschid o curte Volturi. Te iau din nou.
Sa fi venit si Bishop? Cel mai mare secret al Americii. Indiferent daca venise sau nu, acum puteam sa mint politicos.
- Multumesc, lordul meu. Cum pot servi?
A suras subtire.
- Hai sa te vedem. Vino cu mine.
Ne-am dus la un hotel din apropiere. Ii ziceau Eden si arata extrem de gaunos-luxos. Am urcat impreuna intr-o camera de la etajul I.
(Va urma)
joi, 26 decembrie 2019
Ultimul capitol
Leat 1616. Ciuma bantuie prin Europa. Tronurile isi fac ultima si cea mai mare revelatie. Modelul nu se mai poate reface. Canibalismul ramane singura sansa de supravietuire ultimului val de ciuma, cel verde. Din paduri ies cei mai puternici dintre razboinici. Magii intunecati. Regina alege a doua culoare.
Masca Reginei e imposibil de citit. Sabiile cavalerilor nu mai pot apara fecioara. Ritul dragonului a inceput.
Masca Reginei e imposibil de citit. Sabiile cavalerilor nu mai pot apara fecioara. Ritul dragonului a inceput.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)