luni, 10 decembrie 2018

Cartea Eclipsei (Versete infernale)

* Cel mai mare dar pe care îl poate face un mare maestru satanist cuiva este o alegere informată. Întâi cade masca, apoi se destramă iluzia.

*  Tot ce avem, indiferent de specie, rasă şi principiu, suntem noi şi legămintele corecte pe care le facem cu părţile noastre. Minciuna şi iluzia duc doar la autodistrugere.

* Orice sfârşit este doar un nou început. Chiar şi în cel mai întunecat ceas, există speranţă.

* A răni un vampir este periculos. A răni un antic este mortal. A răni un Original este dovadă de prostie.

* Dacă nici moartea nu te trezeşte, atunci mai bine rămâi ţeapăn.

* Clişeele nu aduc nimic folositor în marele proces al creaţiei. Brutalitatea necesară este cel mai nociv dintre ele. A permite altora să aleagă, atunci când eşti mai puternic şi înţelept decât ei, e suprema dovadă de generozitate. Ea se numeşte avertisment corect.

* Autodevenirea nu se opreşte şi merge mână în mână cu învăţătura. Preţul evoluţiei nu trebuie să fie mereu suferinţa, dar nu întotdeauna ea poate fi evitată.

* Am văzut azi soarele ascunzându-se în nori pentru ultima oară. Era rotund şi alb, într-o eclipsă pe care doar eu o mai înţelegeam. Bărbatul pe care l-am cunoscut la scrierea acestei cărţi a murit otrăvit de un necrofagus. Se numea Lord Azrael şi era un Mare Maestru Sith.   Eu îi vor urma Calea. Slujesc Partea Întunecată a Forţei. Slujesc Turnul W. Această carte e revolta mea împotriva lumii care l-a distrus. Lumea în care potentaţii s-au crezut dumnezei şi au încercat să ne mănânce. Lumea pe care am preferat s-o ardem, decât s-o predăm.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arta BDSM